Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

24 martie
Seminare informaţionale „Experienţa implementării TIC în procesul educaţional în Estonia” în:

• Liceul M. Sadoveanu, Călăraşi (20 participanţi)
• Liceul Sipoteni, Călăraşi (20 participanţi)
• Liceul Onisifor Ghibu, Orhei (20 participanţi)
• Liceul Lomonosov, Orhei (20 participanţi)
• Şcoala Profesională Nr. 5, Bălţi (35 participanţi)

26 martie
Seminare informaţionale „Experienţa implementării TIC în procesul educaţional în Estonia” în:

• Liceul Gaudeamus, Chişinău (30 participanţi)
• Liceul B. Hertsli (30 participanţi)
• Liceul Mircea Eliade (4 participanţi)

27 martie
Conferinţa „Implementarea TIC în Educaţie. Experienţa Republicii Moldova şi Estoniei”. Participanţi: Ministrul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova, dl Victor Ţvircun, Ministru Efacerilor Externe ale Estoniei, dl Urmas Paiet, reprezentanţi a Ambasadei Republicii Estonia în Ucraina, a Academiei „E – Guvernare” din Estonia, reprezentanţi a Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova, a Centrului Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie, şefi a direcţiilor raionale (municipale) Învăţămînt, Tineret şi Sport, administratori şi profesori din instituţiile proiectului experimental „Implementarea TIC în Educaţie”, reprezentanţi ai companiei SIVECO.
În cadrul conferinţei au fost prezentate schemele de implementare TIC în educaţie, realizate în Estonia, Moldova şi România, au fost discutate punctele forte a fiecărui model, neajunsurile şi problemele de implementare.

28 martie
Ceremonia de deschidere a clasei de calculatoare pentru instruirea profesorilor în domeniul TIC în cadrul Centrului Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie, urmată de masa rotundă cu tema „Platforme educaţionale”. Participanţi: Ministrul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova, dl Victor Ţvircun, Ministru Efacerilor Externe ale Estoniei, dl Urmas Paiet, reprezentanţi a Ambasadei Republicii Estonia în Ucraina, a Academiei „E – Guvernare” din Estonia, reprezentanţi a Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova, a Centrului Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie, colaboratori a Institutelor de Formare Continuă şi Ştiinţe ale Educaţiei, profesori şi cadre didactice de conducere din instituţiile de învăţămînt.

În cadrul mesei rotunde au fost prezentate strategiile de implementare a softurilor educaţionale şi platforme educaţionale utilizate în Republica Estonia şi România.

În urma analizei materialelor conferinţei şi mesei rotunde, pot fi făcute următoarele concluzii:

1. În republica Estonia se utilizează în special platformele de soft cu distribuire liberă(VICO, IVO). Lipseşte o concepţie centralizată a utilizării contentului educaţional în procesul de instruire. Fiecare profesor utilizează platforma gratuită, baza existentă de content la distanţă, folosind canale Internet de bandă largă. Contentul realizat local nu poate fi recomandat centralizat altor instituţii, motivul fiind lipsa unor modele unice de instruire în instituţiile de învăţămînt.
2. Conceptul de utilizare TIC în educaţie realizat în Estonia permite o libertate excesivă profesorilor şi administratorilor din şcoli pentru a alege formele şi metodele utilizării TIC, nu permite controlul centralizat ca calităţii contentului educaţional utilizat, dar în acelaşi timp permite utilizarea în fiecare instituţie a TIC în dependenţă de specificul ei, a contingentului de elevi şi a gradului de pregătire a profesorilor. Utilizarea activă a TIC devine posibilă doar în cazul existenţei unei conectări Internet de bandă largă.
3. În România a fost elaborată o platformă educaţională unică (AEL), care înclude în sine toate componentele necesare pentru gestionarea sistemului educaţional şi implementarea TIC atît în cadrul orelor de cus, cît şi în instruirea la distanţă. Specificul platformei este posibilitate rulării în mai multe moduri: local, fără conectare la Internet; cu conectare dial-up; prin conectare prin bandă largă. Contentul pentru platformă este elaborat centralizat, de echipe specializate, şi se distribuie către toate instituţiile de învăţămînt din ţară.
4. Conceptul implementării TIC în România se bazează pe crearea unei aplicaţii pe mai multe nivele şi transferul de date în ambele direcţii: Instituţie şcolară < – > Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Contentul educaţional este creat şi certificat la nivelul central, apoi distribuit către toţi clienţii sistemului. Fluxul de documente este organizat în dependenţă de modelul conectării instituţiilor la Reţea.
5. Conceptul implementării TIC în educaţie, elaborat în Republica Moldova conţine elementele pozitive comune ambelor modele prezentate:
   • Crearea unui sistem informaţional unic
   • Divizarea strictă a componentelor sistemului şi determinarea rolurilor fiecărei componente
   • Utilizarea unei platforme dotate cu content educaţional standartizat, certificat şi verificat, bilingv.
   • Implementarea în trepte a TIC, pe măsura pregătirii instituţiilor (instruirea profesorilor, dotarea cu echipament, conectarea la Reţea)
   • Posibilitatea utilizării resurselor proprii şi a contentului elaborat la nivel de instituţie, a difuzării lui (după certificare şi traducere) pentru toate instituţiile din Republică.
   • Implicarea în procesul de implementare TIC nu numai a Ministerului Educaţiei şi Tineretului, dar şi a Ministerului Dezvoltării Informaţionale, a Administraţiilor Publice Locale, comunităţilor locale, permite o dezvoltare multilaterală a proiectului.